impertinentă

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din impertinent.

Pronunție

  • AFI: /im.per.ti'nen.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
impertinentă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ impertinentă impertinente
Articulat impertinenta impertinentele
Genitiv-Dativ impertinentei impertinentelor
Vocativ impertinento impertinentelor
  1. persoană obraznică.


Traduceri

Referințe