impietate
Etimologie
Din franceză impiété < latină impietas, impietatis.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului impietate | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | impietate | impietăți |
| Articulat | impietatea | impietățile |
| Genitiv-Dativ | impietății | impietăților |
| Vocativ | impietate | impietăților |
- lipsă de respect față de ceva considerat sfânt; (p.gener.) atitudine jignitoare, lipsită de respect față de cineva sau de ceva care merită întreaga considerație; sacrilegiu.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online