împeți

română

Etimologie

Din (a merge, a se duce, a veni etc.) în pețit.

Pronunție

• AFI: /ɨm.pe'ʦi/

Verb

Conjugarea verbului împeți
Infinitiv	a împeți
Indicativ prezent pers. 1 sg.	împețesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să împețească
Participiu	împețit
Conjugare	IV

1. (v.tranz.) (rar) a peți.

Cuvinte derivate

• împețit

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online