impupare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din im- + pupă.

Pronunție

  • AFI: /im.pu'pa.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
impupare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ impupare impupări
Articulat impuparea impupările
Genitiv-Dativ impupării impupărilor
Vocativ impupare impupărilor
  1. (biol.) trecere din stadiul de larvă în stadiul de pupă.


Traduceri

Referințe