inchizitor
Etimologie
Din franceză inquisiteur.
Pronunție
- AFI: /in.ki.zi'tor/
Substantiv
| Declinarea substantivului inchizitor | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | inchizitor | inchizitori |
| Articulat | inchizitorul | inchizitorii |
| Genitiv-Dativ | inchizitorului | inchizitorilor |
| Vocativ | inchizitorule | inchizitorilor |
- judecător din tribunalul ecleziastic al inchiziției.
- (fig.) anchetator aspru.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online