inciza

română

Etimologie

Din franceză inciser.

Pronunție

• AFI: /in.ʧi'za/

Verb

Conjugarea verbului inciza
Infinitiv	a inciza
Indicativ prezent pers. 1 sg.	incizez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să incizeze
Participiu	incizat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a face o incizie; a ornamenta cu ajutorul inciziilor.

Cuvinte derivate

• incizare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online