incontestabilitate
română
Etimologie
Din franceză incontestabilité.
Pronunție
- AFI: /in.kon.tes.ta.bi.li'ta.te/
Substantiv
| Declinarea substantivului incontestabilitate | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | incontestabilitate | invariabil |
| Articulat | incontestabilitatea | invariabil |
| Genitiv-Dativ | incontestabilității | invariabil |
| Vocativ | incontestabilitate | invariabil |
- însușirea sau starea a ceea ce este incontestabil.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online