incriminație
română
Variante
Etimologie
Din franceză incrimination.
Pronunție
- AFI: /in.kri.mi'na.ʦi.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului incriminație | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | incriminație | incriminații |
| Articulat | incriminația | incriminațiile |
| Genitiv-Dativ | incriminației | incriminațiilor |
| Vocativ | incriminație | incriminațiilor |
- (înv.) incriminare.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online