indehiscență

română

Etimologie

Din franceză indéhiscence.

Pronunție

• AFI: /in.de.his'ʧen.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului indehiscență
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	indehiscență	invariabil
Articulat	indehiscența	invariabil
Genitiv-Dativ	indehiscenței	invariabil
Vocativ	indehiscență	invariabil

1. însușire a fructelor indehiscente.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online