indignitate

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză indignité < latină indignitas.

Pronunție

  • AFI: /in.dig.ni'ta.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
indignitate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ indignitate invariabil
Articulat indignitatea invariabil
Genitiv-Dativ indignității invariabil
Vocativ ' '
  1. lipsă de demnitate; nemernicie, ticăloșie.


Traduceri

Referințe