indult

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză indult < latină indultum.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
indult
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ indult invariabil
Articulat indultul invariabil
Genitiv-Dativ indultului invariabil
Vocativ indultule invariabil
  1. privilegiu acordat de papă, care conferă puteri excepționale.


Traduceri

Referințe