inexistență

română

Etimologie

Din franceză inexistence.

Pronunție

• AFI: /i.neg.zisˈten.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului inexistență
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	inexistență	invariabil
Articulat	inexistența	invariabil
Genitiv-Dativ	inexistenței	invariabil
Vocativ	inexistență	invariabil

1. faptul de a nu exista; lipsă de existență; neexistență.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online