exista

De la Wikționar, dicționarul liber
Variante de scriere Vezi și : există

română

Etimologie

Din franceză exister < latină existere.

Pronunție

  • AFI: /eg.zis.'ta/


Verb


Conjugarea verbului
exista
Infinitiv a exista
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
exist
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să existe
Participiu existat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) a se afla în realitate; a fi; a ființa.
  2. (despre ființe) a se afla în viață; a fi viu; a trăi; a viețui.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri



Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la imperfect indicativ pentru exista

Referințe