inorog

De la Wikționar, dicționarul liber
Inorogul și fecioara

română

Etimologie

Din slavă inorogŭ, traducerea greacă μονόϰερως (monókeros, „unicorn”).

Pronunție

  • AFI: /i.no'rog/


Substantiv


Declinarea substantivului
inorog
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ inorog inorogi
Articulat inorogul inorogii
Genitiv-Dativ inorogului inorogilor
Vocativ inorogule inorogilor
  1. animal fabulos imaginat sub forma unui cal cu un corn în frunte, întâlnit mai ales în arta și literatura medievală.

Sinonime

Omonime


Traduceri