instrumentar
română
Etimologie
Din instrument + sufixul -ar.
Pronunție
- AFI: /in.stru.men'tar/
Substantiv
| Declinarea substantivului instrumentar | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | instrumentar | instrumentare |
| Articulat | instrumentarul | instrumentarele |
| Genitiv-Dativ | instrumentarului | instrumentarelor |
| Vocativ | instrumentarule | instrumentarelor |
- totalitatea instrumentelor necesare într-o anumită activitate.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online