instrumentar

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din instrument + sufixul -ar.

Pronunție

  • AFI: /in.stru.men'tar/


Substantiv


Declinarea substantivului
instrumentar
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ instrumentar instrumentare
Articulat instrumentarul instrumentarele
Genitiv-Dativ instrumentarului instrumentarelor
Vocativ instrumentarule instrumentarelor
  1. totalitatea instrumentelor necesare într-o anumită activitate.


Traduceri

Referințe