interconectare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a interconecta.

Pronunție

  • AFI: /in.ter.ko.nek'ta.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
interconectare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ interconectare interconectări
Articulat interconectarea interconectările
Genitiv-Dativ interconectării interconectărilor
Vocativ interconectare interconectărilor
  1. acțiunea de a interconecta și rezultatul ei.


Traduceri

Referințe