interconecta

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză interconnecter.

Pronunție

  • AFI: /in.ter.ko.nek'ta/


Verb


Conjugarea verbului
interconecta
Infinitiv a interconecta
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
interconectez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să interconecteze
Participiu interconectat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a stabili căi de transferare a energiei electromagnetice între două sau mai multe sisteme care funcționau înainte independent unele de altele.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe