introspectare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a (se) introspecta.

Pronunție

  • AFI: /in.tros.pek'ta.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
introspectare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ introspectare introspectări
Articulat introspectarea introspectările
Genitiv-Dativ introspectării introspectărilor
Vocativ introspectare introspectărilor
  1. acțiunea de a introspecta; introspecție.


Traduceri

Referințe