invită

Vezi și : invita

română

Etimologie

Din franceză invite.

Pronunție

• AFI: /inˈvi.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului invită
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	invită	invite
Articulat	invita	invitele
Genitiv-Dativ	invitei	invitelor
Vocativ	-	-

1. (la jocul de cărți, la scrimă) deschidere.

Sinonime

• (spec.) deschidere

Cuvinte apropiate

• invita
• invitare
• invita
• invitație

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din invita.

Pronunție

• AFI: /inˈvi.tə/
• AFI: /in.viˈtə/ (forma de perfect simplu)

Verb

1. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru invita.
2. forma de persoana a III-a plural la prezent pentru invita.
3. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru invita.
4. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru invita.

Referințe

• DEX online