iritație

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză irritation < latină irritatio.

Pronunție

  • AFI: /i.ri'ta.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
iritație
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ iritație iritații
Articulat iritația iritațiile
Genitiv-Dativ iritației iritațiilor
Vocativ iritație iritațiilor
  1. stare de enervare, de surescitare nervoasă; iritare.
  2. congestie ușoară sau inflamație (dureroasă) a unui organ, a pielii etc.


Traduceri

Anagrame

Referințe