nervos
română
Etimologie
Din latină nervosus, franceză nerveux, italiană nervoso.
Pronunție
- AFI: /nerˈvos/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului nervos | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | nervos | nervoși |
| Feminin | nervoasă | nervoase |
| Neutru | nervos | nervoase |
- care se referă la nervi, care aparține nervilor; alcătuit din nervi; care este provocat de nervi; (p.ext.) de natură nevrotică.
- care nu-și poate păstra calmul, care se enervează ușor; iritabil, mânios, nevricos; (p.ext.) emotiv.
- care se găsește într-o stare de încordare, de surescitare; enervat, iritat.
- (despre gesturi, manifestări) care trădează nervozitate, enervare, iritare, nerăbdare.
- (adverbial) cu nervozitate.
- care are nervi, musculos, vânos; (fig.) puternic, viguros, plin de nerv, energic.
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online