iritație
Etimologie
Din franceză irritation < latină irritatio.
Pronunție
- AFI: /i.ri'ta.ʦi.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului iritație | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | iritație | iritații |
| Articulat | iritația | iritațiile |
| Genitiv-Dativ | iritației | iritațiilor |
| Vocativ | iritație | iritațiilor |
- stare de enervare, de surescitare nervoasă; iritare.
- congestie ușoară sau inflamație (dureroasă) a unui organ, a pielii etc.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online