isteți

română

Etimologie

Din isteț.

Pronunție

• AFI: /is.te'ʦi/

Verb

Conjugarea verbului (se) isteți
Infinitiv	a (se) isteți
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) istețesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) istețească
Participiu	istețit
Conjugare	IV

1. (v.refl.) (înv.) a deveni isteț.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• ițești

Referințe

• DEX '98 via DEX online