isteție

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din isteț + sufixul -le.

Pronunție

  • AFI: /is.te'ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
isteție
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ isteție isteții
Articulat isteția istețiile
Genitiv-Dativ isteției istețiilor
Vocativ isteție istețiilor
  1. istețime.


Traduceri

Anagrame

Referințe