istovire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a istovi.

Pronunție

  • AFI: /is.to'vi.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
istovire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ istovire istoviri
Articulat istovirea istovirile
Genitiv-Dativ istovirii istovirilor
Vocativ istovire istovirilor
  1. faptul de a (se) istovi; stare de oboseală extremă, de extenuare.


Traduceri

Referințe