iurtă
română
Etimologie
Din rusă иурта (iurta).
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului iurtă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | iurtă | iurte |
| Articulat | iurta | iurtele |
| Genitiv-Dativ | iurtei | iurtelor |
| Vocativ | iurtă | iurtelor |
- locuință demontabilă, specifică pentru populațiile nomade mongole sau turcice, de formă conică (la mongoli) sau semisferică (la turci), alcătuită dintr-un schelet din zăbrele de lemn în formă de cerc, acoperit cu pâslă.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online