jidăncuță

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din jidancă + sufixul -uță.

Pronunție

  • AFI: /ʒi.dən'ku.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
jidăncuță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ jidăncuță jidăncuțe
Articulat jidăncuța jidăncuțele
Genitiv-Dativ jidăncuței jidăncuțelor
Vocativ jidăncuță jidăncuțelor
  1. (pop. și peior.) diminutiv al lui jidancă; evreică tânără.


Traduceri

Referințe