De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Din juca.
Pronunție
Verb
- forma de persoana a II-a singular la prezent pentru juca.
- forma de persoana a II-a singular la conjunctiv prezent pentru juca.
(Latina)
Etimologie
Din jocus.
Pronunție
- (Latină clasică) AFI: /ˈjo.kiː/
- (Latină ecleziastică) AFI: /ˈjo.ʧi/
Substantiv
- forma de nominativ plural pentru jocus.
- forma de genitiv singular pentru jocus.
- forma de vocativ plural pentru jocus.