joci

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din juca.

Pronunție

  • AFI: /ˈʒoʧʲ/


Verb

  1. forma de persoana a II-a singular la prezent pentru juca.
  2. forma de persoana a II-a singular la conjunctiv prezent pentru juca.





latină

(Latina)

Etimologie

Din jocus.

Pronunție

  • (Latină clasică) AFI: /ˈjo.kiː/
  • (Latină ecleziastică) AFI: /ˈjo.ʧi/


Substantiv

  1. forma de nominativ plural pentru jocus.
  2. forma de genitiv singular pentru jocus.
  3. forma de vocativ plural pentru jocus.