De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Din joc + sufixul -uț.
Substantiv
Declinarea substantivului
jocuț |
| n. |
Singular |
Plural |
| Nominativ-Acuzativ |
jocuț |
jocuțuri |
| Articulat |
jocuțul |
jocuțurile |
| Genitiv-Dativ |
jocuțului |
jocuțurilor |
| Vocativ |
jocuțule |
jocuțurilor |
- (reg.) joculeț.
