jumelă
română
Etimologie
Din franceză jumelle.
Pronunție
- AFI: /ʒu'me.lə/
Substantiv
| Declinarea substantivului jumelă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | jumelă | jumele |
| Articulat | jumela | jumelele |
| Genitiv-Dativ | jumelei | jumelelor |
| Vocativ | jumelă | jumelelor |
- piesă de articulație pentru arcurile lamelare de suspensie, prin intermediul căreia arcul se leagă de șasiul unui vehicul.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online