junctură

română

Etimologie

Din latină junctura, franceză joncture.

Pronunție

• AFI: /ʒunk'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului junctură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	junctură	juncturi
Articulat	junctura	juncturile
Genitiv-Dativ	juncturii	juncturilor
Vocativ	junctură	juncturilor

1. (livr.) joncțiune; (spec.) locul de unire a două formațiuni anatomice.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online