juruire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din jurui.

Pronunție

  • AFI: /ʒu.ru'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
juruire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ juruire juruiri
Articulat juruirea juruirile
Genitiv-Dativ juruirii juruirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a jurui și rezultatul ei.


Traduceri