kieselgur

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din germană Kieselgur.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
kieselgur
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ kieselgur invariabil
Articulat kieselgurul invariabil
Genitiv-Dativ kieselgurului invariabil
Vocativ kieselgurule invariabil
  1. rocă sedimentară silicioasă, formată prin depunerile cochiliilor unor alge microscopice monocelulare; diatomit, pămânțel.


Traduceri

Referințe