lăbărța

Vezi și : lăbărță

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

• AFI: /lə.bərˈʦa/

Verb

Conjugarea verbului (se) lăbărța
Infinitiv	a (se) lăbărța
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) lăbărțez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) lăbărțeze
Participiu	lăbărțat
Conjugare	I

1. (v.refl.) (adesea fig.) a se lărgi excesiv, a se deforma; a se întinde în lături.

Cuvinte derivate

• lăbărțare
• lăbărțat

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din lăbărța.

Verb

1. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru lăbărța.

Referințe

• DEX '98 via DEX online