lăbărțare

română

Etimologie

Din a (se) lăbărța.

Pronunție

• AFI: /lə.bər'ʦa.re/

Substantiv

Declinarea substantivului lăbărțare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	lăbărțare	lăbărțări
Articulat	lăbărțarea	lăbărțările
Genitiv-Dativ	lăbărțării	lăbărțărilor
Vocativ	lăbărțare	lăbărțărilor

1. faptul de a se lăbărța; lărgire (excesivă).

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online