langueur

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

franceză

(français)

Etimologie

Din franceza veche langueur < latină languor.

Pronunție

  • AFI: /lɑ̃.ɡœʁ/


Substantiv

langueur f., langueurs pl.

  1. langoare, apatie, moleșeală

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Referințe