legănătură

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din a legăna + sufixul -ătură.

Pronunție

  • AFI: /le.gə.nə'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
legănătură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ legănătură legănături
Articulat legănătura legănăturile
Genitiv-Dativ legănăturii legănăturilor
Vocativ legănătură legănăturilor
  1. (rar) legănare.


Traduceri

Referințe