lingușire

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din a (se) linguși.

Pronunție

  • AFI: /lin.gu'ʃi.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
lingușire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ lingușire lingușiri
Articulat lingușirea lingușirile
Genitiv-Dativ lingușirii lingușirilor
Vocativ lingușire lingușirilor
  1. acțiunea de a (se) linguși și rezultatul ei; vorbă, atitudine lingușitoare; adulare, lingușeală, lingușitură.


Traduceri

Referințe