linguroi

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din lingură + sufixul -oi.

Pronunție

  • AFI: /lin.gu'roj/


Substantiv


Declinarea substantivului
linguroi
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ linguroi linguroaie
Articulat linguroiul linguroaiele
Genitiv-Dativ linguroiului linguroaielor
Vocativ linguroiule linguroaielor
  1. augmentativ al lui lingură.
  2. polonic.

Expresii

  • A mânca banii (sau paralele, averea) cu linguroiul = a cheltui fără măsură


Traduceri

Referințe