liniștire

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a (se) liniști.

Pronunție

  • AFI: /li.niʃ'ti.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
liniștire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ liniștire liniștiri
Articulat liniștirea liniștirile
Genitiv-Dativ liniștirii liniștirilor
Vocativ liniștire liniștirilor
  1. acțiunea de a (se) liniști și rezultatul ei; liniște.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe