locotenență

română

Etimologie

Din italiană locotenenza.

Pronunție

• AFI: /lo.ko.te'nen.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului locotenență
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	locotenență	locotenențe
Articulat	locotenența	locotenențele
Genitiv-Dativ	locotenenței	locotenențelor
Vocativ	locotenență	locotenențelor

1. (înv.) funcția de locțiitor.

Cuvinte compuse

• locotenență domnească

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online