locutor
română
Etimologie
Din franceză locuteur.
Pronunție
- AFI: /lo.ku'tor/
Substantiv
| Declinarea substantivului locutor | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | locutor | locutori |
| Articulat | locutorul | locutorii |
| Genitiv-Dativ | locutorului | locutorilor |
| Vocativ | locutorule | locutorilor |
- (lingv.) vorbitor.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online