lungăreț

română

Etimologie

Din lung + sufixul -ăreț.

Pronunție

• AFI: /lun.gə'reʦ/

Adjectiv

Declinarea adjectivului lungăreț
	Singular	Plural
Masculin	lungăreț	lungăreți
Feminin	lungăreață	lungărețe
Neutru	lungăreț	lungărețe

1. care are o formă alungită; mai mare în lungime decât în lățime; lunguieț.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• gerantul

Referințe

• DEX '98 via DEX online