lungăreț

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din lung + sufixul -ăreț.

Pronunție

  • AFI: /lun.gə'reʦ/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
lungăreț
Singular Plural
Masculin lungăreț lungăreți
Feminin lungăreață lungărețe
Neutru lungăreț lungărețe
  1. care are o formă alungită; mai mare în lungime decât în lățime; lunguieț.


Traduceri

Anagrame

Referințe