lustragiu

română

Etimologie

Din lustru + sufixul -agiu.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului lustragiu
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	lustragiu	lustragii
Articulat	lustragiul	lustragiii
Genitiv-Dativ	lustragiului	lustragiilor
Vocativ	lustragiule	lustragiilor

1. persoană care curăță și lustruiește încălțămintea; văcsuitor.

Cuvinte derivate

• lustragerie

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online