lustrin

română

Variante

• lustrină

Etimologie

Din franceză lustrine, italiană lustrino.

Pronunție

• AFI: /lus'trin/

Substantiv

Declinarea substantivului lustrin
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	lustrin	invariabil
Articulat	lustrinul	invariabil
Genitiv-Dativ	lustrinului	invariabil
Vocativ	lustrinule	invariabil

1. țesătură subțire de mătase (naturală sau artificială) sau de bumbac, având un luciu specific.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online