subțire

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din latină subtilis.

Pronunție

  • AFI: /sub'ʦi.re/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
subțire
Singular Plural
Masculin subțire subțiri
Feminin subțire subțiri
Neutru subțire subțiri
  1. care are grosime mică în raport cu celelalte dimensiuni.
  2. (despre oameni) slab, uscat; zvelt.
  3. (despre părți ale corpului omenesc) de dimensiuni reduse în lățime ori grosime; îngust; (p.ext.) slab, fin, delicat.
  4. (despre fire, corzi, tuburi etc.) cu diametru mic; îngust.
  5. (despre litere și despre scriere; adesea adverbial) cu liniile înguste, fine.
  6. (adverbial) fin, delicat.
  7. (despre corpuri cu suprafața întinsă, despre straturi sau despre materii care se așază ca un strat peste ceva) cu grosime mică; foarte puțin adânc.
  8. (despre materii textile, hârtie, piele etc.) de grosime redusă; ușor.
  9. (despre îmbrăcăminte) făcut dintr-un material ușor, care nu ține cald.
  10. (despre corpuri lichide și gazoase) cu concentrație sau densitate mică, puțin consistent; diluat, rar.
  11. (despre ploaie) cu stropi mărunți și deși.
  12. (fig.) (despre vânt) viu, tăios, pătrunzător.
  13. (despre glas, voce; adesea adverbial) cu ton înalt; ascuțit.
  14. (fig.) (despre oameni) cu purtări și gusturi alese; distins, rafinat.
  15. cu gusturi delicate; pretențios, dificil.
  16. ales, delicat, fin.
  17. subtil, rafinat; iscusit, șiret, viclean.

Cuvinte derivate

Expresii

  • Subțire la (sau în) pungă = sărac, zgârcit
  • (adverbial) A zâmbi subțire = a zâmbi silit, șiret (cu buzele abia întredeschise)
  • Cu un plan subțire = pe ocolite, cu istețime, cu viclenie


Traduceri

Anagrame

Referințe