mântuință

română

Din a (se) mântui + sufixul -ință.

Declinarea substantivului mântuință
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	mântuință	mântuințe
Articulat	mântuința	mântuințele
Genitiv-Dativ	mântuinței	mântuințelor
Vocativ	mântuință	mântuințelor