măjărit

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din măjar + sufixul -it.

Pronunție

  • AFI: /mə.ʒə'rit/


Substantiv


Declinarea substantivului
măjărit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ măjărit invariabil
Articulat măjăritul invariabil
Genitiv-Dativ măjăritului invariabil
Vocativ măjăritule invariabil
  1. (înv. și reg.) negoț cu pește.
  2. impozit perceput pe negoțul cu pește.


Traduceri

Referințe