pește
.jpg)
Etimologie
Din latină piscis.
Pronunție
- AFI: /'peʃ.te/
Substantiv
| Declinarea substantivului pește | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | pește | pești |
| Articulat | peștele | peștii |
| Genitiv-Dativ | peștelui | peștilor |
| Vocativ | pește | peștilor |
- (la pl.) clasă de animale vertebrate acvatice, cu corpul de obicei alungit, cu pielea acoperită cu solzi și bogată în secreții mucoase, cu membrele transformate în înotătoare și cu respirație branhială.
- (și la sg.; adesea colectiv) animal care face parte din această clasă.
- carne de pește, folosită ca aliment; mâncare preparată din astfel de carne.
- (fig.) (calc după franceză poisson) bărbat întreținut de o femeie.
- proxenet, codoș.
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
cuvinte apropiate
Cuvinte compuse
cuvinte compuse
Paronime
Expresii
- La pește = la pescuit
- Cât ai zice pește = foarte repede
- A tăcea ca peștele (sau ca un pește) = a nu spune nici o vorbă, a nu scoate un cuvânt, a păstra tăcere completă
- A trăi (sau a se simți etc.) ca peștele în apă = a trăi bine, a se simți la largul său; a-i merge bine
- A trăi (sau a o duce, a se zbate etc.) ca peștele pe uscat = a duce o viață foarte grea; a face eforturi desperate (și zadarnice)
- A fi cu borșul la foc și cu peștele în iaz = a se lăuda înainte de izbândă
- Când o prinde mâța pește = niciodată
- (fam.) Asta-i altă mâncare de pește = asta este cu totul altceva
- A fi tot o mâncare de pește = a fi același lucru, a fi totuna
- În gaură de pește= a te furișa
Traduceri
clasă de animale vertebrate acvatice
|
|