mălurare

română

Variante

• mălurire

Etimologie

Din a (se) mălura.

Pronunție

• AFI: /mə.lu'ra.re/

Substantiv

Declinarea substantivului mălurare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	mălurare	mălurări
Articulat	mălurarea	mălurările
Genitiv-Dativ	mălurării	mălurărilor
Vocativ	mălurare	mălurărilor

1. faptul de a se mălura.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• armarule

Referințe

• DEX '98 via DEX online